Am un moment de slabiciune..un moment in care respir si expir sila. mi-e sila de nesimtirea si rautatea unui om pe care nu-l cunosc si care nu a vrut sa ma cunoasca. mi-e sila sa aflu ca pretul lui e de fix 500 de lei. mi-e sila sa aflu ca atat valorez eu in ochii lui. mi-e scarba cand stiu ca ii port numele si ca stigmatul asta mi-l amintesc zilnic cand trebuie sa ma prezint. mi-e scarba sa stiu ca esti trecut in rubrica TATAL din certificatul meu e nastere..mi-e sila de tot ce reprezinti pentru mine si de tot ce ai putut sa spui si sa faci de-a lungul anilor.
Te vinzi mai usor decat Iuda..am incercat sa iti gasesc scuze, explicatii, motive..am renuntat..am incercat sa inteleg cum te poti mandri intr-o zi cu rezultatele mele aflate de la unii sau altii..incerc sa nu te urasc, dar nici nu te simpatizez..esti un strain pentru mine si exact asa vei ramane. ai avut sanse sa ma cunosti si ai refuzat. nu esti om..esti un monstru..
Imi vine sa plang cand ma gandesc cat rau mi-ai facut..sa plang de sila..nu mi-e mila de tine. niciodata nu mi-a fost. fiecare om isi face propria viata, propriul destin..al tau e cel de neom, betiv, de cel mai josnic om...oameni ca tine ar trebui castrati pentru a nu mai face rau prin vorbe si lipsa unor copiii fara de vina..nu seman deloc cu tine si asta pentru ca am suflet..
Singurele vesti bune de azi sunt ca in sfarsit am obtinut adeverinta de la facultate si ca diseara voi primi inelul vrabiuta daruit de Camelcutza.