Incerc sa imi dau seama ce mai vreau..fie ca e vorba de cei din jur..fie ca este vorba de mine..si imi dau brusc seama ca nu mai vreau nimic. de la nimeni..nici macar de la mine..si totusi..parca as vrea ceva..acel ceva ce nu l-am avut pana acum..un ceva ce imi lipseste cand vad familii fericite..un ceva material, cu suflet si cu ganduri..cand eram mica ii ceream lui mos craciun un fratior/o surioara si un tata..nu mi-a adus nici un frate dar nici un parinte.. mi-as dori sa simt ce inseamna cuvantul tata..mi-as dori multe din punctul asta de vedere..unele dintre voi poate deja au ajuns sa ma cunoasca si stiu ca nu ma vait niciodata..poate plang cand strang mult prea multe in mine...nu ma vait insa..nu cer...nu uit..nu fac rau..nu mint..nu duc cu vorba..nu stau..dau sfaturi daca mi se cer...astept..iert pana nu se mai poate..incerc sa fac cat mai multe bucurii celor din jur...mai bine spun adevarul decat sa lingusesc..mai bine nu promit, daca nu-s sigura ca pot face ceva..si iar astept..asa-s eu..nu ma schimb si nici nu ma cred perfecta..rosesc usor cand primesc complimente..sunt rusinoasa pana la extrem..sunt super vorbareata cand sunt intre persoane pe care le plac..imi plac cadourile facute din suflet in locul celor scumpe..sunt obsedata de ceasuri, jucarii de plus, oua kinder, bucatareala si ascultat oameni..
No comments:
Post a Comment